26
Vin, Mai

Arhiva video

Live

Politic
Instrumente
Caractere

Alături de cultură, Ministerul Mediului a fost, constant, în ultimii 20 de ani, neglijat şi subfinanţat. Ba chiar, a fost mereu monedă de schimb pentru partidele mari, care l-au oferit, de cele mai multe ori, UDMR-ului, pentru susṭinere politică. Nu mai este nevoie să vă spun în ce situaţie s-a ajuns din aceste cauze. Aparent, avem mai multe taxe şi impozite care au componente de mediu dar foarte puţin din ce se colectează ajunge porpriu-zis în acest buget.

Accizele de la carburanţi au destinatie declarata constructia de drumuri şi autostrăzi. Cel puţin asta era destinatia în 2013, atunci când se vorbea despre introducerea accizei de 7 eurocenţi. Un an mai târziu, ni se spunea că nu mai sunt bani, fiind folositi pentru acoperirea deficitului. Ştiu, pare o glumă, dar ăsta este tristul adevăr. Un alt exemplu, taxa de mediu, nici acolo nu se ştie cu exactitate destinaţia sumelor colectate. Teoretic banii sunt ȋn programul Rabla ṣi Casa Verde dar plafonul a fost discreṭionar.  

 

În ceea ce priveşte fondurile ministerului mediului, pe lângă faptul că au fost mereu insuficiente, au ṣi fost constant sifonate de băieţii “deştepţi” din sistem. Vă amintiţi, probabil, dezvăluirile din presă despre contractele de sute de mii de euro, atribuite fără licitaţie, unor firme de casă pentru diverse servicii de promovare, bilete de avion, papetărie, târguri şi expoziţii tot ineficiente etc.

 

Printre primele proiecte de lege, atunci când voi fi senator, se numără defalcarea transparentă ṣi obligativitatea ca taxele şi accizele care au o componentă de mediu să fie corelate cu programele Ministerului Mediului. De asemenea, tot în spiritul transparenţei şi pentru o mai corectă informare a opiniei publice, guvernul trebuie obligat să prezinte rapoarte detaliate, anuale, în care să explice cum a fost cheltuit fiecare leu colectat. În acelaşi timp, o dată cu prezentarea raportului, ar trebui prezentate şi liniile de acţiune ȋn ceea ce priveṣte alocarea banilor pentru anul care urmează. 

 

Autorităṭile locale trebuie să acorde o mai mare atenṭie spaṭiilor verzi din oraṣe. Programul Rabla, de exemplu, are o componentă socială ṣi economică, dar nu rezolvă problemele de mediu. Aṣa cum autorităṭile publice au obligaṭia de a reabilita 3% din spaṭiile verzi care le aparṭin, să aibă ṣi o cotă minimă de plantare ȋn oraṣe, sau o normă de ȋmpăduriri. 


Marius-Sorin Cristea

Candidat PER SENAT