Sindromul HYBRIS

Sindromul Hybris se referă la persoanele care manifestă o schimbare semnificativă de personalitate, în sens negativ, odată cu dobândirea unei funcții de conducere sau când acced la o poziție în societate care le conferă putere. Se poate întâmpla acest lucru în politică, în instituții de stat, în afaceri, etc.

De la Pittacos din Mytilene, un remarcabil om politic grec, exemplu de echilibru, onestitate și inteligență, din secolul al VI-lea î.Hr., a rămas o celebră zicere, pe care unii o atribuie lui Pitagora, și pe care timpul a confirmat-o constant, sedimentându-se în conștiința colectivă ca expresie a unui adevăr mereu verificabil, indiferent de epocă:

“Vrei să cunoști un om? Învestește-l cu o mare putere!”.

Același lucru îl sublinia și Abraham Lincoln, președintele american, cel care a abolit sclavia și care a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil, expresie a celei mai mari crize morale, politice și constituționale de peste ocean, când spunea:

“Aproape toți oamenii rezistă nenorocirilor. Dacă vrei să testezi cu adevărat caracterul unui om, dă-i putere!”.

Realitatea în care trăim astăzi ne oferă nenumărate exemple despre ce se întâmplă cu mulți dintre cei care dobândesc funcții și putere, în general nu pe baza unor merite excepționale, ci ca urmare a unor împrejurări de care profită din plin.

Persoane care, brusc, par a pierde contactul cu lumea în care trăiesc, își supraestimează competențele și capacitățile, devin intoleranți și disprețuitori față de ceilalți, uită de prietenii și semenii lor, nu ezită să facă abuz de putere, ignorând, cu bună știință, regulile, legile, bunul simț, fără a fi interesați de “costuri” și consecințe.

Sindromul Hybris este o realitate veche de când lumea, dar a fost teoretizat în epoca modernă de către David Owen, medic și ministru al muncii în Guvernul britanic condus de James Callaghan, în anii 1970.

Sursa: destepti.ro