Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorit de credincioșii ortodocși în fiecare an, pe data de 23 aprilie.
Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral.
Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii şi augurale.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe era celebrată în trecut cu mult fast, timp de trei zile. Această sărbătoare deschide şi ciclul vegetaţional și marchează intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru.
În această zi vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.
În unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.
În ajunul zilei de Sfântul Ghorghe, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. În această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până în anul viitor. Dacă acestea mâncau usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau că vor fi înzestrate cu toate virtuţile şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
De asemenea, unii săteni obişnuiau să îşi prindă la brâu ramuri înverzite, pentru a fi feriţi tot anul de dureri.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
