Meteorologii anunţă că riscul de producere a avalanşelor în Munţii Făgăraş, în Munții Bucegi, în Masivele Țarcu - Godeanu și Parâng - Șureanu este mare, de gradul 4 pe o scară de la 1 la 5.
În consecință, în zonele menționate este Cod roşu până luni seara. În celelalte masive, riscul se menţine însemnat.
La altitudini mai mari de 1800 m a nins abundent în ultimele zile, iar stratul de zăpadă a crescut semnificativ. Partea superioară, instabilă, a stratului de zăpadă măsoară pe alocuri 50-60 de
centimetri. La supraîncărcări stratul instabil de la suprafață poate aluneca, declanșând avalanșe de dimensiuni medii sau mari. În unele cazuri pot fi angrenate și straturile inferioare cu volume mai importante de zăpadă.
Sub 1800 de metri, stratul de zăpadă depus în ultimele zile este umezit în partea superioară. Încălzirea vremii din zilele următoare va determina umezirea și îngreunarea suplimentară a stratului de zăpadă.
Valorile pozitive ale temperaturilor diurne vor reprezenta un risc crescut pentru declanșarea avalanșelor spontane de topire, dar totodată vor grăbi și consolidarea stratului. Pe pantele mai înclinate și pe văi, unde sunt prezente acumulari însemnate de zăpadă, se pot declanşa spontan avalanşe de dimensiuni medii, riscul fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc mare
La peste 1800 m, zăpada depusă în ultimele zile măsoară în medie 20-40 cm. În interior regăsim pe alocuri cruste de gheață. Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din zonele adăpostite. Stratul instabil din partea superioară va aluneca chiar și la supraîncărcări slabe conducând la avalanșe medii, în unele cazuri putând fi angrenate și straturile inferioare cu volume mai importante de zăpadă.
La altitudini mai mici de 1800 de metri, stratul de zăpadă este umezit și instabil. În următoarele zile, încălzirea vremii va determina umezirea suplimentară a stratului care se va tasa și consolida ușor. Pe pantele mai înclinate și pe văi unde sunt prezente acumulari însemnate de zăpadă, se pot declanşa spontan curgeri sau avalanşe de topire de dimensiuni medii, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări slabe.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu - Godeanu: risc mare
La peste 1800 de metri, stratul de zăpadă este instabil în primii 50-60 de centimetri. Vântul puternic a determinat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi, iar acolo stratul instabil de la suprafață este de dimensiuni mai mari. La supraîncărcări slabe se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, iar în zonele cu acumulări însemnate, se pot disloca volume mai
importante de zăpadă.
La altitudini mai mici de 1800 m, stratul de zăpadă este pe alocuri de dimensiuni mari și este umezit mai ales în partea superioară, dar și în profunzime. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele cu înclinație mare, potrivit rtv.net.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
