Aimée Iacobescu A MURIT!

A jucat zeci de roluri în piese și filme, dar Aimee Iacobescu va rămâne în inimile iubitorilor de film cu rolul Domniței Ralu, din seria filmelor cu haiduci.

Aimée Iacobescu mărturisea într-un interviu din Jurnalul Național că s-a născut de fapt în noaptea de 23 iunie, lucru cunoscut doar de familie și apropiați. Artista și fratele său geamăn, Dorel, s-au născut în noaptea de Sânziene, în 1946, în localitatea Unguriu, județul Buzău, dar în acte a fost declarată data nașterii 1 iulie.

Debutul în teatru a avut loc la vârsta de 16 ani, când a jucat în spectacolele ''Alizuna'' de Tina Ionescu Demetrian și ''Adam și Eva'' de Aurel Baranga. În acea perioadă, a liceului, a avut loc întâlnirea providențială cu regizorul Sică Alexandrescu, care o remarcase la un festival școlar de recitări, unde a fost premiată. În anul 1963 el i-a dat primul rol pe scena Naționalului, în piesa ''Adam și Eva''.

„Tata nu a fost de acord să mă fac actriță. Îmi spunea că voi muri de foame cu meseria asta”, spunea artista în interviu.

Și totuși, ambii frați au dat examen la actorie și au fost admiși. ''Dorel intrase inițial la Politehnică, dar regizorul Alexandru Finți l-a convins să se prezinte la examen la teatru. Nu i-a spus tatei din prima că a reușit, dar când a aflat, i-a promis că după ce termină facultatea o să urmeze alta, care să-i aducă o meserie mai bine plătită'', își amintea actrița Aimee Iacobescu.

Au terminat amândoi șefi de promoție, în 1968, la clase diferite — ea la clasa prof. Beate Fredanov, asistent Octavian Cotescu, el la clasa prof. Costache Antoniu. Fratele geamăn a jucat în câteva piese, apoi a terminat a doua facultate, de limbi străine. În 1981 a plecat cu o bursă dată de statul portughez la Lisabona. S-a căsătorit cu Roxana Eminescu, descendentă a poetului național. Din nefericire, copilul lor s-a născut cu probleme de sănătate și au plecat în Franța pentru a-l putea trata. S-au stabilit acolo.

''Mi-aduc aminte, când am dat examen, mama mi-a lucrat o bluză și o fustă din hainele ei, și atunci, la proba orală am purtat prima mea pereche de pantofi cu toc'', mărturisea actrița.

În timpul facultății a mai jucat și în ''Jocul adevărului'', de Sidonia Drăgușanu. Fiind șefă de promoție, Aimee Iacobescu a fost repartizată la Teatrul Național. Alte roluri au fost cele din ''Ulciorul sfărâmat'' — 1968, pe scena Teatrului din Craiova, ''Troienele'' de Jean Paul Sartre, ''Furtuna'' de Nikolai Alekseevici Ostrovski, ''Apus de soare'' de Barbu Ștefănescu Delavrancea, ''Richard al III-lea'' de William Shakespeare, ''Coana Chirița'' de Tudor Mușatescu, ''Vlaicu Vodă'' de Alexandru Davila, ''Titanic Vals'' de Tudor Mușatescu, ''Marea'' de Edward Bond, ''Regele și cadavrul'' de Vlad Zografi și altele.

Debutul în film a avut loc în 1966, cu ''Șapte băieți și o ștrengăriță'', unde a jucat alături de Jean Marais, ''un actor frumos, dar mai întâi de toate un profesionist. În filmul ăsta am devenit blondă, eu sunt roșcată''.

În anii în care la Național se jucau 28-32 de spectacole pe săptămână, lucra de dimineața de la 7 până seara, la 11.

„Ajungeam acasă, mă spălam pe cap, că așa citisem eu despre actrițele de la Hollywood, că în fiecare zi își spală părul, și plecam noaptea, condusă de tata la gară, la Mangalia, unde filmam 'Osânda'. Ajunsesem în așa hal de epuizare că, la o filmare, am căzut de pe cal. Nu-mi doream altceva decât să joc”, spunea Aimee Iacobescu în interviu. 

La Teatrul Național, mentor i-a fost regizorul Mihai Berechet. A jucat roluri de tinere inocente, personaje comice, travestiuri, femei crude, personaje dramatice.

„Radu Beligan îmi spunea 'soldățelul lui tăticu', fiindcă dacă se întâmpla să lipsească vreo actriță, îmi dădeau telefon și în maxim 48 de ore învățam rolul și intram pe scenă. Mi-aduc aminte că pe fugă a trebuit s-o înlocuiesc pe Adela Mărculescu într-un turneu cu 'Idolul și Ion Anapoda'. Am învățat rolul acasă și-n autobuz”, își amintea artista, potrivit antena3.ro.