28
Joi, Mar

sursa foto: rtv.net

Eveniment

Crăciunul se bucură de o pregătire specială înca din ziua premergătoare acestei sărbători, numită Ajunul Crăciunului. La sate, îndeosebi, sunt păstrate mult mai bine tradițiile.

În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiția populară, trebuie să amintească de infășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost tăiate mâinile).

Colacii sunt pregătiți pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt dați colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroși, iar colacii vor fi ai flăcăilor și ai colindătorilor neamuri.

De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc și scutecele Domnului, amintind de cele care au fost folosite la nașterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apa călduță, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânță de cânepă.

În seara de Ajun, stăpâna casei merge în casa mare, pune pe masa de sub icoană o sticlă cu vin roșu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, prune fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moș Crăciun.

Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin.

La plecare, părintele ia banii de sub fața de masă, doi colăcei și o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele cu colaci.

Sfintirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți și de însoțitorii acestuia.

În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci, nu trebuie să se mănânce nimic și, astfel, omul va fi sănătos, va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie, potrivit ziare.com.

 

Există credința că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid și de acest moment nu se pot bucura decât oamenii buni.

Deschiderea cerului permite oricărui creștin să își pună o dorință, care cu certitudine se va îndeplini.



România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: