Mai mult de 9 din 10 persoane trăiesc în zone în care poluarea aerului trece dincolo de limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind puţin periculoase pentru sănătate. Aceste date reies din ultimele rapoarte ale OMS, care pun la dispoziţie şi o hartă interactivă care prezintă gradul de poluare a aerului pentru fiecare ţară în parte. În cazul României, harta indică un grad destul de ridicat de poluare a aerului în zona Capitalei şi
în împrejurimi, scrie gândul.info.
În jur de 3 milioane de decese care au loc în fiecare an sunt puse pe seama poluării aerului din mediul exterior, însă acelaşi risc îl prezintă şi poluarea aerului din locuinţele noastre. În 2012, un număr estimativ de 6,5 milioane de decese, adică 11,6% din totalul deceselor la nivel mondial, au fost asociate poluării aerului în mediul exterior şi în locuinţa proprie. Acest tip de decese apare în 90% dintre cazuri în ţări slab şi mediu dezvoltate. Potrivit datelor OMS, aproape 2 din 3 decese cauzate de poluarea aerului au fost înregistrate în Asia de sud-est şi în regiunile din vestul Pacificului.
• Cum stau oraşele româneşti pe harta UE
Studiul “Europa Urbană”, realizat de Eurostat, plasează localităţile româneşti şi în topuri pozitive şi în topuri negative, pe harta Uniunii Europene. Bucureştiul e cel mai zgomotos oraş european, dar şi cel cu cea mai rapidă dezvoltare în suburbii. La Craiova aerul e greu de respirat, dar slujbele abundă. La Piatra Neamţ găseşti uşor casă, dar nu şi de muncă.
Studiul Eurostat plasează românii pe primul loc în ceea ce priveşte procentul de cetăţeni care sunt proprietari de case – 96,1% faţă de 70,1%, media UE. Explicaţia este privatizarea de după căderea blocului communist, când casele deţinute de stat au fost vândute la preţ relativ mic. Locuinţele românilor sunt relative noi faţă de ale altor cetăţeni din UE. Dacă în majoritatea regiunilor UE, locuinţele datează din perioada 1946 – 1970, în România majoritatea locuinţelor datează din perioada 1971 – 1990 – aproape jumătate dintre locuinţele din Bucureşti au fost ridicate în această perioadă. Deşi mai noi ca în alte ţări, locuinţele românilor sunt mai mici. Astfel, cele mai mici apartamente sunt întâlnite, în UE, în regiunea Buzău – 19,3 metri pătraţi de persoană, faţă de 50,2 metri pătraţi în Kalamata, Grecia. În medie, locuinţele româneşti au sub 60 de metri pătraţi suprafaţă, faţă de o medie de 100 de metri pătraţi întâlnită în Belgia, Luxemburg sau Portugalia. În ceea ce priveşte suprafaţa locuinţelor, studiul Eurostat mai arată o particularitate a României în context european. Dacă în UE, locuinţele din oraşe au, de regulă, aproximativ jumătate din suprafaţa unei locuinţe din mediul rural, în România casele de la ţară sunt, în medie, doar cu 10% mai spaţioase ca cele de la oraş.
• Calitatea traiului în oraşele româneşti
În 2015, 85% dintre orăşenii din Graz (Austria) se declarau mulţumiţi de calitatea vieţii lor, în special de slujba pe care o au. La polul opus era Piatra Neamţ, unde 49% dintre cetăţeni nu erau mulţumiţi de slujba pe care o au. În schimb, oraşul moldovenesc stătea bine la alte capitole. Piatra Neamţ era pe loc fruntaş, în UE, în ceea ce priveşte uşurinţa cu care locuitorii pot găsi o locuinţă la un preţ acceptabil, la egalitate cu oraşe precum Belfast, Aalborg (Danemarca) sau Malaga. Craiova este o altă metropolă româească care stă şi bine şi rău în topuri. Rata mortalităţii în Craiova a fost în intervalul 2009 – 2014 cea mai mare din UE, având loc cu 5 la sută mai multe decese decat naşteri. Pe de altă parte, Craiova este una dintre puţinele metropole din sudul Uniunii Europene unde şomajul nu este o problemă. Astfel, Craiova este în fruntea metropolelor din UE ca număr de adulţi angajaţi, rivalizând cu Cambridge şi Stockholm – 80,3% din populaţia adultă are un loc de muncă, scrie jurnalul.ro.
Poluare cu zgomot şi cu ozonjoritatea cetăţenilor din nordul UE şi din Marea Britanie sunt mulţumiţi de zgomotul din oraşul în care locuiesc. Cel mai mare grad de satisfacţie e întâlnit în Oulu (Finlanda) – 88% din populaţie. La polul opus se află Bucureştiul (doar 31% sunt mulţumiţi de nivelul zgomotului). În general, locuitorii din capitale sunt mai nemulţumiţi ca cei din provincie. Poluarea cu ozon provenită din surse industriale este o altă problemă la nivel UE. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că o concentraţie mai mare de 70 de micrograme pe metru cub poate duce la probleme de respiraţie şi cardiovasculare. Printre cele mai poluate oraşe din UE se numărau Bergamo (italia), Almeria (Spania) şi Craiova. La polul opus erau oraşele Braşov şi Buzău, unde concentraţia de peste 70 de micrograme nu a fost niciodată depăşită. Datele Eurostat mai arată şi că regiunea Ilfov este prognozată să aibă una dintre cele mai mari creşteri de populaţie din UE până în 2050. Studiul arată că deşi Bucureştiul a cunoscut o scădere de 3,4% a populaţiei în perioada 2004 – 2014, regiunea Ilfov a cunoscut cea mai mare creştere de populaţie din UE, 50,3% în acelaşi interval, arătând o tendinţă de relocare a bucureştenilor către suburbia. De altfel, printre cele mai noi locuinţe construite în UE, regiunea Ilfov ocupă un loc fruntaş.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
