30
Joi, Iun

sursă foto: agora.md

Eveniment

Numărul contractelor de muncă semnate de refugiaţii ucraineni în România a ajuns la peste 2.700 de la data izbucnirii războiului din Ucraina şi până pe data de 10 mai, conform datelor ZF oferite de Ministerul Muncii.

Sunt înregistrate 5.101 con­tracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 2.731 sunt contracte care au data de început de când a început conflictul. Numărul de con­tracte active care au data de început 24 februarie sau mai recentă a crescut cu 38 faţă de ziua de ieri“, transmiteau re­pre­zentanţii Ministerului pe 10 mai, informează Mediafax.

aluca Pârvu, business ma­nager al BPI România, companie de consultanţă în mana­gement şi resurse uma­ne, afirmă că cele mai mari site-uri de joburi din România includ oferte pentru candidaţi ucraineni şi unii angajatori români par dispuşi să participe astfel la acest elan de solida­ritate. „Le este de ajutor cadrul legal favorabil pus la dispoziţie de statul român, astfel încât pot angaja fără mari constrângeri această categorie de lucrători non-UE. Totuşi, statisticile despre numărul de contracte de muncă înregistrate pentru cetăţeni ucraineni nu sunt foarte clare, nici accesibile. Curbele par să fie descrescă­toare sau stagnante la o primă vedere, în orice caz, sunt foarte scăzute faţă de numărul de refugiaţi care au intrat în România, circa 900.000 până acum“, a spus ea pentru ZF.

Printre motivele pentru care numărul ucrainenilor care aleg un loc de muncă în România rămâne re­lativ mic, Raluca Pârvu menţionează faptul că ţara noastră este adesea doar una de tranziţie pentru ei.

Angajările ră­mân încă în număr limitat din mai multe motive: cetăţenii ucrai­­­neni aleg adesea alte ţări de destinaţie şi petrec în România o perioadă tranzito­rie; cei mai mulţi refugiaţi sunt de fapt, refu­giate, adesea cu copii mici sau de vârstă şcolară şi nu toate joburile sunt potrivite pentru aceste persoane. Pentru jobu­rile de execuţie, locurile de muncă propuse vin din industriile cu deficit mare de forţă de muncă: industria prelucrătoare, HoReCa şi centrele logistice, de exemplu. Există însă şi joburi în in­dustria IT, pentru o categorie de salariaţi cu nivel ridicat de expertiză. Acestea din urmă pot fi accesate şi la distanţă“, a explicat reprezentanta BPI.

În plus, Raluca Pârvu crede că sunt încă foarte puţini refugiaţi ucraineni care beneficiază de aceste facilităţi, atât dintr-un deficit de informare faţă de posibilităţile existente, cât şi din necunoaşterea limbii române.

Întrucât România nu a fost niciodată o ţară de destinaţie pentru imigranţi, statul român nu are cu adevărat o politică de integrare socială şi prin muncă a celor care aleg să se stabilească aici şi astfel, o serie de oportunităţi sunt ratate. Este valabil atât pentru cetăţeni comunitari cât şi pentru cei non-UE. România nu este o ţară atractivă pentru forţa de muncă europeană şi nici măcar pentru cetăţenii ucraineni, atât de vitregiţi şi dezrădăcinaţi de război”, a concluzionat ea.

Cele mai multe contracte de muncă semnate de refugiaţii ucraineni sunt în industria prelucrătoare, respectiv 941. De altfel, industria prelucrătoare este unul dintre sectoarele cu cea mai mare nevoie de forţă de muncă din România. Din un numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante 42.700 de anul trecut, o cincime, respectiv 9.300 de locuri au fost în industria prelucrătoare, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Un număr de 270 de firme au declarat la ANOFM că au locuri de munca vacante disponibile şi pentru cetăţeni ucraineni. În total, numărul de locuri de muncă vacante în cadrul acestor companii se ridică la 4.075.

Meseriile cetăţenilor ucraineni ocupaţi sunt de confecţioneri cablaje auto, specialişti industria auto, confecţioneri industria textilă, muncitori in domeniul construcţiilor, violonist, şofer, meserii din industria Horeca, reprezentanţi comerciali, pescari, cofetar, pedagog, mecanici auto, IT, patiseri, ambalatori, bucătari, operatori prelucrare date, frizeri, manichiuriste, cosmeticiene, îngrijitori spaţii verzi, manipulant marfă, muncitori in industria alimentară, necalificati domeniul electricităţii, necalificaţi întreţinere drumuri, chimist în industria textilă, lucrător vânzări auto, operator maşini, lucrător social, translatori, muncitori în industria de aeronave, tehnician dentar, inginer, arhitect manager, inginer proiectant, muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase, inginer nave, director vânzări, controlor calitate şi operatori mase plastice.

În plus, numărul vârstnicilor care provin din Ucraina şi au solicitat servicii sociale a ajuns la 1.017 persoane până pe data de 10 mai, iar numărul de persoane cu dizabilităţi refugiate din Ucraina, cazate în centrele aflate în subordinea DGASPC a ajuns la 87 până la aceeaşi dată.

 

 

 

Sursa: stiripesurse.ro


România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: