29
Vin, Mar

Eveniment

Cruda realitate este dezvăluită de Institutul Național de Statistică.

Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%, numărul săracilor corespunzător acestei rate fiind de 4,5 milioane persoane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Sub unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent”, precizează INS.

Datele obținute arată că, în perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcție de nivelul și distribuția veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluție oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%), iar minimul în 2020 (23,4%).

Analiza ratei sărăciei pe sexe, în 2020, evidențiază o tendință de creștere a diferenței între femei și bărbați, de la 1,3 la 2,5 puncte procentuale.

Riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune și, evident, de veniturile dobândite, subliniază INS.

În ceea ce privește evoluția ratei sărăciei pe sexe și grupe de vârstă în perioada 2017-2020, cea mai pronunțată diferență pe sexe se întâlnește la grupa 65 de ani și peste, caracteristică ce s-a menținut pe întreaga perioadă analizată, în 2020 femeile atingând valori ale ratei sărăciei cu peste 11,5 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaților (maximul perioadei înregistrându-se în 2019, de 13,1 puncte procentuale).

Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puțin decât în cazul persoanelor care nu au desfășurat nicio activitate economico-socială.

Totodată, Institutul Național de Statistică mai menționează că un factor important în apariția și intensificarea stării de sărăcie îl constituie existența și numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2020 a atins 25,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,8% în ultimul an).

 

Sursa: epochtimes-romania.com


România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: